Municipiul Suceava este situat \u00een platforma Suceava-Bosanci, parte component\u0103 a Podi\u015fului Sucevei \u015fi care face parte din Podi\u015ful Moldovei.<\/p>\n
Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru<\/a>, cu deschidere spre valea r\u00e2ului Suceava<\/a>, cu \u00een\u0103l\u0163imea maxim\u0103 de 435 m (dealul \u0162arinca) \u015fi cea minim\u0103 de 270 m (\u00een zona albiei r\u00e2ului Suceava).<\/p>\n Relieful din zona ora\u015fului \u015fi din \u00eemprejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub form\u0103 de platouri, coline (cueste) \u015fi dealuri (Zamca, 385 m; Viei, 376 m; M\u0103n\u0103stirii, 375 m; \u0162arinca, 435 m) separate de v\u0103ile r\u00e2urilor Suceava<\/a>, \u015echeia<\/a>, R\u00e2ul T\u00e2rgului<\/a>, Bogdana<\/a> \u015fi P\u00e2r\u00e2ul Morii<\/a>.<\/p>\n Orientarea general\u0103 a interfluviilor, c\u00e2t \u015fi a v\u0103ii Sucevei este NV\u2014SE, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezint\u0103 destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafa\u0163a teritoriului, sunt sub 3\u00b0, 25% din teritoriu cuprinde pante \u00eentre 3 \u015fi 10\u00b0, iar 15% din teritoriu are pante peste 10\u00b0.<\/p>\n Principalele unit\u0103\u0163i de relief din ora\u015f \u015fi din zona \u00eenconjur\u0103toare, de v\u00e2rst\u0103 cuaternar\u0103, pot fi clasificate \u00een trei mari grupe:<\/p>\n Ele s-au deta\u015fat ca trepte prin ad\u00e2ncirea succesiv\u0103 a albiei Sucevei astfel:<\/p>\n \u00cen afara acestor trei trepte ale \u015fesului se mai pot delimita \u00eenc\u0103 \u015fase terase:<\/p>\n \u00cen fundamentul ora\u015fului, la ad\u00e2ncimea de 1500 m, se g\u0103se\u015fte scufundat\u0103 marea unitate geostructural\u0103 a Platformei Ruse, acoperit\u0103 de depozite sedimentare necutate, de v\u00eerst\u0103 paleozoic\u0103<\/a>, mezozoic\u0103<\/a> \u015fi ter\u0163iar\u0103<\/a>, cele mai noi straturi care alc\u0103tuiesc relieful actual fiind de v\u00e2rst\u0103 sarmatic\u0103<\/a> \u015fi cuaternar\u0103<\/a>.<\/p>\n Structurile depozitelor sarmatice (gresii \u015fi calcare oolitice) reflect\u0103 regimul de platform\u0103. Straturile sunt necutate, cu o u\u015foar\u0103 \u00eenclinare sub 1\u00b0 de la NV\u2014SE. \u00cen zona vetrei ora\u015fului relieful este \u015fi mai nou, el fiind \u00een \u00eentregime de v\u00e2rst\u0103 cuaternar\u0103.<\/p>\n R\u00e2ul Suceava<\/a> a constituit agentul principal de modelare al reliefului. Structura geologic\u0103 de platform\u0103 se reflect\u0103 \u00een mod evident \u00een relief prin formarea de creste, v\u0103i subsecvente (\u015echeia<\/a>, T\u00eergului), v\u0103i cu caracter reconsecvent (Suceava) \u015fi prin platouri \u015fi coline cu caracter structural (Cetatea Zamca<\/a>, Cetatea de Scaun a Sucevei<\/a>) \u015fi cu aspect etajat.<\/p>\n Solurile din raza ora\u015fului intr\u0103, \u00een general, \u00een categoria celor de silvostep\u0103, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o form\u0103 relict\u0103, corespunz\u0103toare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul c\u0103 sunt soluri tipice de silvostep\u0103. Ele sunt cele mai fertile soluri din zon\u0103, folosite la cultura cartofului<\/a>, sfeclei de zah\u0103r<\/a> \u015fi cerealelor<\/a>.<\/p>\n Pe terasele superioare ale Sucevei se g\u0103sesc soluri cenu\u015fii de p\u0103dure, cu o fertilitate mai sc\u0103zut\u0103; \u00een lunca Sucevei exist\u0103 soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietri\u015f \u015fi nisip, utilizate, \u00een parte, pentru cultura legumelor \u015fi a cartofului.<\/p>\n Din punct de vedere climatic ora\u015ful Suceava se g\u0103se\u015fte \u00een zona climatului temperat continental de dealuri.<\/p>\n Unele caracteristici ale mediului inconjur\u0103tor care influen\u0163eaza clima:<\/p>\n Evolu\u0163ia vegeta\u0163iei confirm\u0103 \u015fi ea existen\u0163a deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone ale ora\u015fului, diferen\u0163a de producere a fenofazelor fiind de:<\/p>\n Teritoriul jude\u0163ului Suceava<\/a> apar\u0163ine \u00een \u00eentregime bazinului hidrografic al Siretului<\/a>. Principala ap\u0103 curg\u0103toare din perimetrul municipiului, Suceava<\/a>, creeaz\u0103 \u00een dreptul ora\u015fului o albie larg\u0103, un culoar de 1,5 km l\u0103\u0163ime, \u00een cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a m\u0103surilor de \u00eendiguire \u015fi protejare a \u00eentregului spa\u0163iu afectat zonei industriale \u015fi de agrement. De-a lungul timpului, r\u00e2ul Suceava a suferit deplas\u0103ri succesive c\u0103tre S-SV, l\u0103s\u00e2nd \u00een partea opus\u0103 vechi albii sub form\u0103 de terase.<\/p>\n Un rol important at\u00e2t \u00een evolu\u0163ia v\u0103ii principale, c\u00e2t \u015fi a celor afluente l-au avut procesele geomorfologice de modelare a versan\u0163iior. R\u00e2ul Suceava prime\u015fte pe partea dreapt\u0103 p\u00e2raiele \u015echeia<\/a> \u015fi R\u00e2ul T\u00e2rgului<\/a>, cu versan\u0163i asimetrici, iar pe st\u00e2nga Mitocu<\/a>, Bogdana<\/a> \u015fi P\u00e2r\u00e2ul Morii<\/a>. Apele st\u0103t\u0103toare, sunt, \u00een general, pu\u0163in r\u0103sp\u00e2ndite, ele fiind recente crea\u0163ii artificiale (lacul de acumulare de la Dragomirna<\/a>, iazurile de la Fete\u015fti<\/a>, Moara<\/a>, Bune\u015fti<\/a> sau Siminicea<\/a>).<\/p>\n \u00cen \u00eemprejurimile ora\u015fului se g\u0103se\u015fte at\u00e2t vegeta\u0163ie specific\u0103 zonei dealurilor, c\u00e2t \u015fi cea caracteristic\u0103 zonei de lunc\u0103. Suceava \u015fi teritoriul \u00eenconjur\u0103tor apar\u0163in \u00een \u00eentregime zonei p\u0103durilor de foioase care, mult reduse \u00een decursul vremurilor, au c\u0103p\u0103tat un aspect discontinuu. \u00cen prezent, din vechiul codru au r\u0103mas \u00eemp\u0103durite doar masivul Dragomirna<\/a> \u015fi dealul Ciungilor-Ili\u015fe\u015fti.<\/p>\n Subarboretul acestor p\u0103duri este format din lemn c\u00eeinesc (Ligustrum vulgare<\/a>), m\u0103ce\u015f (Rosa canina<\/a>), s\u00e2nger (Cornus sanguinea<\/a>), corn (Cornus mas<\/a>), alun s\u0103lbatic (Corylus colurna<\/a>), soc (Sambucus nigra<\/a>) etc. R\u0103sp\u00e2ndirea \u00een trecut a p\u0103durilor este atestat\u0103 \u015fi de o serie de fitonime ca: Dumbr\u0103veni, Ipote\u015fti, Lisaura, Plopeni, Salcea, Ti\u015f\u0103u\u0163i \u015fi altele.<\/p>\n Vegeta\u0163ia de lunc\u0103 a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcia, r\u0103chita, plopul, arinul) \u015fi ierboase (rogoz, pipirig, izm\u0103, piciorul coco\u015fului etc). Pe teritoriul municipiului \u015fi \u00een \u00eemprejurimi se g\u0103sesc \u015fi plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la cca. 9 km de ora\u015f \u015fi la 1 km lateral de drumul european E 20 se afl\u0103 rezerva\u0163ia floristic\u0103 Ponoare<\/a> unde exist\u0103 dedi\u0163ei (Pulsatilla patens<\/a> \u015fi Pulsatilla montana<\/a>), ru\u015fcu\u0163a de prim\u0103var\u0103 (Adonis vernalis<\/a>), fr\u0103sinei (Dictamnus albus<\/a>), st\u00e2njenei (Iris coespitosa<\/a> \u015fi Iris sibirica<\/a>), bulbuci (Trolius europeus<\/a>) etc.<\/p>\n Tot \u00een apropiere de Suceava, la 6 km de ora\u015f, pe teritoriul comunei Moara<\/a>, se afl\u0103 Rezerva\u0163ia floristic\u0103 de la Frumoasa, mai mic\u0103 dec\u00e2t cea de la Ponoare, cu specii asem\u0103n\u0103toare, dar \u015fi cu alte plante rare, printre care vine\u0163elele (Centaurea marclialliana<\/a>).<\/p>\n \u00cen perimetrul ora\u015fului, \u00een parcul central, lang\u0103 Muzeul de \u015ftiin\u0163ele naturii, se afl\u0103 un exemplar de fag ro\u015fu (Fagus sylvatica v. antropurpurea).<\/p>\n P\u0103tura erbacee specific\u0103 zonei cuprinde mai ales pirul (Agropyron brandzae<\/a>) \u015fi iarba gras\u0103 (Portulaca oleracea<\/a>).<\/p>\n De asemenea, se bucur\u0103 de condi\u0163ii bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice, legumele; \u00een lunca Sucevei serele ocup\u00e2nd \u015fi ele un loc destul de \u00eensemnat al\u0103turi de livezile de pomi fructiferi ce acoper\u0103 versan\u0163ii dealurilor din \u00eemprejurimi.<\/p>\n Diversitatea condi\u0163iilor fizico-geografice din zon\u0103 se reflect\u0103 \u015fi \u00een cadrul lumii animale prin bog\u0103\u0163ia de mamifere, mai ales ierbivore, precum \u015fi prin numeroasele p\u0103s\u0103ri.<\/p>\n \u00cen p\u0103durea de la P\u0103tr\u0103u\u0163i tr\u0103ie\u015fte o colonie de cerbi (Cervus elaphus<\/a>), iar \u00een cea de la Mihoveni sunt mul\u0163i fazani (Phasianus colchicus<\/a>). Interes cinegetic \u00een zon\u0103 mai prezint\u0103 iepurele (Lepus europaeus<\/a>), c\u0103prioara (Capreolus capreolus<\/a>), vulpea (Canis vulpes<\/a>) \u015fi mistre\u0163ul (Sus scrofa<\/a>), care populeaz\u0103 p\u0103durile din apropiere. Dintre p\u0103s\u0103ri predomin\u0103 grangurul (Oriolus oriolus<\/a>), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes<\/a>) \u015fi sitarul (Scolopax rusticola<\/a>).<\/p>\n Apele din zon\u0103 sunt populate cu mrean\u0103 (Barbus jluviatilis<\/a>), clean (Leuciscus cephalus<\/a>), lipan (Thymolus thymolus<\/a>), scobar (Chonarostoma nasus<\/a>) \u015fi crap (Cyprinus carpio<\/a>).<\/p>\n Geografie Municipiul Suceava este situat \u00een platforma Suceava-Bosanci, parte component\u0103 a Podi\u015fului Sucevei \u015fi care face parte din Podi\u015ful Moldovei. Relief Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea r\u00e2ului Suceava, cu \u00een\u0103l\u0163imea maxim\u0103 de 435 m (dealul \u0162arinca) \u015fi cea minim\u0103 de 270 m (\u00een zona albiei […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":41,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-63","page","type-page","status-publish","hentry"],"yoast_head":"\n\n
\n
\n
Geologie<\/h3>\n
Soluri<\/h4>\n
Clim\u0103<\/h3>\n
\n
\n
Hidrografie<\/h3>\n
Vegeta\u0163ie<\/h3>\n
Faun\u0103<\/h2>\n
Etimologie<\/h2>\n
\n