0 4 minute 4 ani
Deși au trecut aproape 20 ani de când tatăl meu a plecat spre ceruri, astăzi resimt același sentiment, Nicu Grămesc , părintele meu spiritual , a plecat acasă la Domnul .
Așa cum spunea și apostolul Pavel:
„Caci, chiar daca ați avea zece mii de învățători in Hristos, totuși n-aveți mai mulți părinți; pentru ca eu v-am născut in Hristos Isus, prin Evanghelie. (1Cor.4:15)
… tot așa și pe mine Nicu m-a născut prin Evanghelie, și chiar dacă am învățat de la mulți și am avut multe modele de urmat de-a lungul vieții , fratele Nicu a zidit temelia Împărăției în care am intrat și de care doresc să am parte.
A fost de-a lungul vremii călăuzitorul meu , profesorul meu și mai apoi prietenul meu , l-am stimat , l-am iubit am învățat multe de la el. Mi-l amintesc spălând pe jos după cursuri în sala de curs improvizată într-un spațiu închiriat la etajul unei clădiri vechi, îndreptând cuie pentru a nu face risipă de materiale la construcția sediului CPR-Suceava, îmi amintesc pasiunea cu care vorbea despre Împărăție, mi-l amintesc în misiune, mi-l amintesc organizând tabere, îmi amintesc momente când făcea greșeli dar și în acestea vedeam un om care iubește oameni așa cum Isus ne-a învățat să iubim.
Dumnezeu îl folosea ca eu să cresc, să înțeleg , să cred și să extind Împărăția. De la el am învățat să organizez lucrurile și să despart învățătura Lui Dumnezeu de alte învățături, să fiu deschis pentru minuni și Domnul a făcut minuni în dreptul meu.
Mi-ar fi plăcut să-l văd mai des , să vorbesc mai des cu el despre Împărăție (rareori vorbeam despre altceva) mi-a fost greu să comunic cu el în perioada bolii , când am vorbit a fost mereu optimist și încrezător , îl iubea pe Dumnezeu dincolo de boală, dincolo de durere, dincolo de neputință , mulțumea și dădea slavă. Mie îmi era greu să vorbesc , nu știam ce să spun , ce nu aș fi dat să știu un cuvânt de încurajare mai mare decât optimismul său … dar nu am știut … am urmărit în tăcere postările sale , mă bucuram să-l văd prezent în fiecare dimineață la ora 7:14 la rugăciunea on-line a bisericii Filadelfia Chișinău, iar Doru Cârdei nu uita niciodată să-l amintească în rugăciune, iar noi mijloceam împreună cu el.
Prieten drag, ți-ai sfârșit alergarea, te așteaptă cununa, viața ta, iar acum și moartea ta e un câștig pentru Împărăție !
Eroii slavei se întorc acasă și noi cei rămași așteptăm reunirea cu tine.
Am rămas orfan de tată , dar am rămas cu o cutiuță zidită în inima mea în care e amintirea și cuvintele tale Nicu, vei fi acolo mereu amintindu-mi de Împărăție!
     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.